tzurca

Just another www . weblog . ro weblog

Archive for Martie, 2009


Pink Floyd – Shine onYour Crazy Diamond

 

  • Share/Bookmark

Pink Floyd – One of These Days

(live at Pompeii)
 

  • Share/Bookmark

Jethro Tull – Aqualung

 O varianta de la un concert recent (iunie 2007) din Atena. O sa vedetzi de ce am propus-o:
 

  • Share/Bookmark

Rainbow – Man on the Silver Mountain

 

  • Share/Bookmark

Johnny Cash – Ghost Riders In The Sky

 

  • Share/Bookmark

Deep Purple – Smoke On The Water

Live at Montreux!!!
a mai buna varianta de pe youtube
 
 

  • Share/Bookmark

Lui Euxiniu – istorii si geografii alternative/ De tzara Bourului

Leat 7000 si ceva: si dupe cum spunea cronicaru’, asha se pravalira bunele si mandrele gene de maramu pre neamu’ berladnicilor si bolohovenilor, care inca cochetau, daca nu cu ramurile (pomului, ca bananii nu cresc pe aci), cu siguranta cu datu-jos (sau dat-josu) de pe cal. Acesti  bravi urmasi, intuind ca structurile spatiale ale ceea ce avea sa devina Tzara Moldovei s’ar cuveni sa fie asamblate (ca intr-un puzzle centrat pe drumu istmic, de leaga Baltica de Marea Neagra) si inserate intr-o logica longitudinala, au purces la a construi o tzara cum n-a mai fost alta pre locurile aceste. Si atat de mult au construit-o, ca se-ntindea de la tinuturile Tetinei la cele ale Maurocastronului. Au purces apoi a dura manastiri si cetatzi, dar cum moldovenii, astfel zamislitzi, erau popor cu frica de Dumnezeu, dara turcului si rusului cetatzile (mai putin pe cea a Sucevei si Neamtului, ca sa le faca muzee) si pastrara ei, spre dreapta dezvoltare durabila, doar manastirile. Mentalitatzile evoluara in mandra tzara a Moldovei intr-un ciclu, cat in alte partzi in sapte. Si astfel ciclurile istoriei se derulara rapid, pana or descoperit bravii moldoveni ecologismu’. Mult bine facu’ acest curent evolutiei ulterioare Moldovei. Un iubitor de troscot (pe strazile Iasilor) si un nene cu nume de universitate, facura mare unire cu o tzara din vecini ( nu de peste noua mari si noua tzari) si au durat noua capitala la miaza-zi, lasand Moldova sa se dezvolte ecologic si durabil. Genele, devenite intre timp recesive, s-au reactivat, iar moldovenii, lipsitzi de grijile guvernarii durara betzii crunte pre molcomele dealuri ale tzerii, devenita intre timp provintzie. Si daca n-or fi murit, or mai fi traind si astazi…     
  • Share/Bookmark

România – singura ţară cu pietoni pe autostradă

de ras/ de plans (in Gand-ul)
 
 
  • Share/Bookmark

Jimi Hendrix – Foxy Lady

 

  • Share/Bookmark

Policentrism 1

Definit ca o « dezvoltare teritoriala echilibrata obtinuta gratie unei bune repartitii a activitatilor » (Capron, 2004), policentrismul devine un concept care seduce, deoarece in forma sa pura asigura o evidenta echitate interregionala, in favoarea regiunilor periferice si emergenta nivelului urban intermediar in raport cu metropolele. Astfel, proiectarea spatiilor policentrice devine o necesitate sustinuta de moda epistemologica, dar care in realitate, prin jocul scarilor, ascunde si conserva la nivelul estului european primatialitatea/ monocentrismul sistemelor urbane nationale.
 
 
 
Una dintre problemele pe care le ridica policentrismul este de natura functionala, mai exact localizarea functiilor in interiorul « armaturii urbane ». Din acest punct de vedere chestiunea policentrismului releva doua ipostaze :
 -policentrismul ierarhizat sau de alternativa ;
 -policentrismul de integrare sau complementar.
 
 

In ambele cazuri policentrismul devine un reflex al competitiei interurbane. Un soi de status-quo, care in cazul policentrismului ierarhizat, ce descrie organizarea clasica a unui sistem urban christallerian, e impus de rugozitatea spatiului/ frana distantei sau de teritorialitate iar in cazul policentrismului complementar, prin specializarea polilor urbani; aceasta din urma situatie releva o aparenta evitare a competitiei urbane!? Nu cred! Probabil ca odata cu sclerozarea structurilor urbane de tip christallerian si deteritorializarea polilor urbani majori, prin insertia lor in relatii de tip “hubs and spokes”, intervine o “constructie” (sau o accentuare) a brand-ului (functional) metropolitan. Ar mai fi Frankfurt/Main metropola mondiala, daca nu ar fi cel mai mare centru financiar-bancar al Germaniei sau unul dintre cele mai mari centre financiare si bancare ale lumii? Munchenul ar mai fi pretins aceeasi calitate, daca nu ar fi capitala turistica si a IT-ului german? Stuttgartul, Hamburgul, Berlinul ar fi la fel de vizibile ca metropole, daca nu si-ar fi deteritorializat functia/functiile principale in favoarea relatiilor “orizontale” cu metropole situate la distante considerabile, dar care impartasesc aceleasi interese? Oricum, prima etapa a consolidarii policentrismului e vizibil de tip alternativ!

 

  • Share/Bookmark

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

Parerea ta conteaza

Echipa Weblog.ro e alaturi de tine! Da-ne un semn!

  • Vrei sa iti faci cont pe www.weblog.ro si intampini dificultati?

  • Ai intrebari legate de folosirea site-ului?

  • Doresti sa ne comunici comportamentele abuzive ale unor membri?

  • Vrei sa faci comentarii sau sa ne dai anumite sugestii?

P A R E R E A T A