I-am promis familiei Sava sa fac o postare (mai) optimista. Dar din ce!? In aceasta saptamana informatzia s-a scurs pe langa mine, desi a fost o saptamana extrem de bogata in evenimente secundare si deloc optimiste (furturi de arme, utilizari de arme) construite (parca!) cu scopul de a abate atentzia privitorilor/ascultatorilor din interiorul frontierelor Romaniei (de la evenimentele reale) sau poate cu scopul de a aduce persoanele potrivite la locul potrivit. Ah! Mai e intamplarea cu saniutza! Pare mai optimista! Asa ca am sa vorbesc (degeaba) despre saniutze. Am ales acest mijloc sezonier de locomotzie, pentru ca saptamana asta, saniutza a suferit un proces de rebranding. De ce afirm asta!? Pentru ca in forma sa lichida, saniutza era de multa vreme e un brand national, construit cu multa pasiune (probabil si cu agresiune asupra ficatului) de Dl. Vacaroiu, dupa toate canoanele marketingului. Iar acu’ saniutza a reaparut (parca de nicaieri!), dar in forma sa banala/pura – ca mijloc de locomotzie, ca vehicul. Sezonier fiind, vehiculul in cauza avea nevoie si de o banda de rulare – zapada; cum prin partzile Sucevei, la inceputul saptamanii zapada era practic absenta, banala sanie, dupa ce camioanele au rezolvat acest inconvenient, s-a metamorfozat intr-un mijloc de locomotzie in sit propriu, precum trenu’, tramvaiu’ or metrou’. Na’ si toate astea s-au intamplat … sa se plimbe cu saniutza, doar Lenutza*.
Aducerea aminte nu e cea mai tare caracteristica a poporului roman! Se pare ca uitam de la “mana pana la gura” – o veche zicala romaneasca ce reuneste doua elemente adanc incrustate in constiintza ero(t)ica a nemului nostru. O fi si pupatul acolo unde reguleaza masculul alfa o forma de supravietzuire in spatziul carpatodonubiano….!
*Doamna Blonda de Romania